• About

VioBota

~ Media. Muzica. Atitudine.

VioBota

Arhive lunare: august 2015

Trieste

29 Sâmbătă aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

 

Trieste I

Trieste IV

Trieste II

Miramare I

Publicitate

Croația și Slovenia

24 Luni aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

DSC00891
După șase zile de (mini) concediu în Croația și Slovenia, pot să vă spun că cele două țări sunt destinații excelente de vacanță, iar mitul legat de prețurile exagerate practicate de pensiuni, hoteluri, restaurante, cafenele, etc nu are nicio legătură cu realitatea. Raportul preț-calitate este unul mult mai corect decât cel practicat în România, la Mamaia sau Poiana Brașov. Plajele sunt curate, spațiile de cazare cochete, aranjate cu strictul necesar, oamenii – cel mai important – sunt amabili, prietenoși, civilizați, fie că ne referim la localnici sau la turiști, majoritatea fiind din Germania, Austria, Italia, Ungaria.
Umag
Berea Lasko din Slovenia face toți banii, iar vinurile locale sunt excepționale. Mâncarea e foarte bună, fără a fi plină de aditivi, așa cum din păcate se întâlnește în Austria tot mai des, inclusiv în restaurantele din hotelurile de patru stele. Muzica difuzată la terase e de cea mai bună calitate, există o multitudine de posturi de radio locale, iar după ora 21:00 e liniște inclusiv în zona restaurantelor sau a barurilor deschise până spre miezul nopții. Motorina în Slovenia e puțin mai ieftină decât în România, iar o cafea (to go) se cumpără cu echivalentul a 4,5 RON. Ambele țări au sute (fără exagerare) de obiective culturale, istorice, religioase, naturale care pot fi vizitate.
HR I
vase
Ce NU am văzut în Croația și Slovenia:
– bărbați în șlapi de plajă la plimbare prin stațiuni;
– hipsteri (și am vizitat cele trei orașe principale ale Sloveniei, plus multe orășele din regiunea Istria, pe coasta croată, inclusiv orașul-port Trieste din Italia);
– cocalari și pițipoance;
– aroganți care epatează cu mașinile lor scumpe, folosind boxele din dotare și meclele lor de tâmpiți (deși parcările din Umag, Pola, Novigrad, Portoroz, Trieste, Ljubljana, Maribor, Celje erau pline de limuzine, mașini noi de diferite tipuri, motociclete).
În concluzie, vă recomand să încercați și altceva decât Grecia 🙂 Dacă anul acesta e prea târziu, poate anul viitor. Cât despre obiectivele vizitate, o să mai postez imagini aici și pe contul de Facebook.
Miramare IV
Celje
 

Grotesc

13 Joi aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

Criza de sistem și financiară prin care trece presa din România a generat un comportament public ciudat, deplasat, grotesc, de multe ori, din partea politicienilor și a reprezentanților unor instituții. Fără o presă serioasă, cu pretenții, cu jurnaliști bine pregătiți și mai ales dedicați, este evident că politicul se degradează. Mai mult, explozia rețelelor de socializare a contribuit în sens negativ la o scădere a calității și a conținutului în discursul public, venit din partea persoanelor angrenate în activități politice, adminstrative, culturale, sportive, etc. Dacă relativizarea unor subiecte sau probleme ni se părea gravă în anii ’90, iar încercarea de manipularea a opiniei publice era încă sancționată până prin 2005, în ultimii 10 ani asistăm la un fenomen îngrijorător de totală devalorizare a comunicării politice și publice, în general.

E suficient să vedem ce se întâmplă în Timișoara în ultimii trei ani și avem exact imaginea unei vieți politice pline de ridicol, de grotesc, de inutilitate. Fără să ne axăm pe aspectele ce țin de o patologie a exprimării și comportamentului uman, doar privind la suprafață cred că trebuie să ne punem probleme serioase. Cum va arăta comunicarea politică anul viitor, când vom avea alegeri locale și mai apoi parlamentare ? Dacă cineva i-ar fi spus unui jurnalist, în urmă cu cinci ani, că primarul unui oraș reprezentativ al României se va filma în timp ce înoată pentru a le demnostra cetățenilor că se simte bine în concediu cred că ar fi riscat să fie catalogat drept rupt de realitate sau de discernământ. Însă, iată, realitatea zilelor noastre confirmă o situație greu de anticipat…

Pe de altă parte, în ciuda agitației de pe rețelele de socializare, a dispărut aproape total spiritul civic, chiar și într-un oraș precum Timișoara. Zilnic, se taie arbori în cartierele orașului, fără să se planteze nimic în locul lor, Piața Libertății a fost sluțită și lăsată fără un colțișor de umbră, praful e cartea de vizită a orașului și poluarea constantă a fabricii de anvelope Continental. Dimineață în multe cartiere nu se poate respira din cauze mirosului de cauciuc. Și nimeni nu reacționează, nu protestează…E gălăgie doar pe Facebook, acolo unde nu se întâmplă nimic!

 

 

Își bat joc de timișoreni

12 Miercuri aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

Dacă mai stă încă un mandat, Timișoara se va numi Asfaltișoara. Betoane și moluri (sic!) în fiecare cartier și supermarket-uri cu program non-stop, aceasta e oferta pe termen mediu pentru timișoreni. Poluarea de fiecare dimineață produsă de fabrica de cauciucuri Continental e inclusă în pachet, împreună praful rezultat de la șantierele neizolate. Furia împotriva copacilor, varianta 2.0: 200.000 lei plătiți pentru tăierea a 50 (!) de copaci într-o zonă oricum fără spații verzi.

copaci-taiati-sagului-4-728x336

(imagine preluată de pe opiniatimisoarei.ro)

Pe de altă parte, e cel puțin revoltătoare atitudinea consilierilor locali în legătură cu defrișările masive care au loc în Timișoara, un oraș în care aerul devine irespirabil în fiecare vară. Chiar sunt curios ce le vor spune cetățenilor actualii consilieri municipali, probabil cei mai mulți dintre aceștia fiind dornici să-și continue mandatul…Indiferent cât de mult patinează executivul unei primării, dacă există atitudine responsabilă în consiliul local, lucrurile se mai pot îndrepta sau cel puțin abuzurile zilnice pot fi reduse.

Recurs la adevăr

06 Joi aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

Într-o perioadă în care locul cărților a fost luat de emisiuni radio-tv stupide (cu, despre și pentru proști), în vremea în care valorile umanității sunt înlocuite cu teorii de viață frivole expediate în paginile unor reviste lucioase sau site-uri dubioase, românii sunt aproape obligați să-i scoată din memoria colectivă pe acei oameni de stat sau de cultură care au încercat să reziste tăvălugului nimicitor bolșevic. Ce facem acum? Ardem cărțile lui Țuțea, îl ingorăm pe Vulcănescu și îl crucificăm, încă o dată, pe Valeriu Gafencu, sfântul închisorilor? Eu cred că nu!

983752_617404738272379_1230942558_n

Vă recomand un excelent text de opinie semnat de jurnalista Oana Stănciulescu: „Dar cine a fost Mircea Vulcănescu?
Din iunie 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor pînă în septembrie ’37, cînd a fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi și țigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicațiilor. Totuși, a fost numit director al Datoriei Publice în Ministerul de Finanțe. A mai fost în 1940 – 1941, director la Casei Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării naționale, și subsecretar de stat la Finanțe, pînă la 23 august 1944.
În această perioadă, a fost asistent onorific la catedra de Sociologie a profesorului Dimitrie Gusti.
Mircea Vulcănescu a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS) și înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou etc. ( M. Vulcănescu, „Ultimul Cuvânt”, Humanitas, 1992, pp.15-16 și de la p.68).

Regele Carol al II-lea și ulterior Regele Mihai I i-au conferit distincții și mari ordine naționale, în semn de recunoaștere pentru serviciile aduse statului român.
La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea.
Închis la Aiud, alături de majoritatea elitei românești, Mircea Vulcănescu a ținut o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. A fost izolat, dezbrăcat în pielea goală și lăsat într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare iar Vulcănescu s-ar fi așezat pe ciment ca o saltea, sub el, salvîndu-i viața.
A murit pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămîni, din cauza tratamentului inuman la care a fost supus.
Avea 48 de ani și a lăsat un îndemn: „Să nu ne răzbunați!”.

Hohenwerfen fortress

03 Luni aug. 2015

Posted by viobota in Blog

≈ Scrie un comentariu

DSC00334

DSC00166

DSC00215

DSC00200

DSC00216

DSC00261

Abonează-te

  • Intrări (RSS)
  • Comentarii (RSS)

Arhive

  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • decembrie 2019
  • noiembrie 2019
  • octombrie 2019
  • august 2019
  • iulie 2019
  • mai 2019
  • aprilie 2019
  • februarie 2019
  • decembrie 2018
  • octombrie 2018
  • iulie 2018
  • iunie 2018
  • martie 2018
  • februarie 2018
  • ianuarie 2018
  • decembrie 2017
  • iunie 2017
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • februarie 2017
  • ianuarie 2017
  • decembrie 2016
  • octombrie 2016
  • septembrie 2016
  • august 2016
  • iulie 2016
  • iunie 2016
  • mai 2016
  • aprilie 2016
  • martie 2016
  • februarie 2016
  • ianuarie 2016
  • decembrie 2015
  • noiembrie 2015
  • octombrie 2015
  • septembrie 2015
  • august 2015
  • iulie 2015
  • iunie 2015
  • mai 2015
  • aprilie 2015
  • martie 2015
  • februarie 2015
  • ianuarie 2015
  • decembrie 2014
  • noiembrie 2014
  • octombrie 2014
  • septembrie 2014
  • august 2014
  • iulie 2014
  • iunie 2014
  • mai 2014
  • aprilie 2014
  • martie 2014
  • februarie 2014
  • ianuarie 2014
  • decembrie 2013
  • noiembrie 2013
  • octombrie 2013
  • septembrie 2013
  • august 2013
  • iulie 2013
  • iunie 2013
  • mai 2013
  • aprilie 2013
  • martie 2013
  • februarie 2013
  • ianuarie 2013
  • decembrie 2012
  • noiembrie 2012
  • octombrie 2012
  • septembrie 2012
  • august 2012
  • iulie 2012
  • iunie 2012
  • mai 2012
  • aprilie 2012
  • martie 2012
  • februarie 2012
  • ianuarie 2012
  • decembrie 2011
  • noiembrie 2011
  • octombrie 2011
  • septembrie 2011
  • august 2011
  • iulie 2011
  • iunie 2011
  • mai 2011
  • aprilie 2011
  • martie 2011
  • februarie 2011
  • ianuarie 2011
  • decembrie 2010
  • noiembrie 2010
  • octombrie 2010
  • septembrie 2010
  • august 2010
  • iulie 2010
  • iunie 2010
  • mai 2010
  • aprilie 2010
  • martie 2010
  • februarie 2010
  • ianuarie 2010
  • decembrie 2009
  • noiembrie 2009
  • octombrie 2009
  • septembrie 2009
  • august 2009
  • iulie 2009
  • iunie 2009
  • mai 2009
  • aprilie 2009
  • martie 2009
  • februarie 2009
  • ianuarie 2009
  • decembrie 2008
  • noiembrie 2008
  • octombrie 2008
  • septembrie 2008
  • august 2008
  • iulie 2008
  • iunie 2008
  • mai 2008
  • aprilie 2008
  • martie 2008
  • februarie 2008
  • ianuarie 2008
  • decembrie 2007
  • noiembrie 2007
  • octombrie 2007
  • septembrie 2007
  • august 2007
  • iulie 2007
  • iunie 2007
  • mai 2007

Categorii

  • Blog
  • la zi

Meta

  • Înregistrare
  • Autentificare

Blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
  • Urmărește Urmăresc
    • VioBota
    • Alătură-te altor 61 de urmăritori
    • Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
    • VioBota
    • Personalizare
    • Urmărește Urmăresc
    • Înregistrare
    • Autentificare
    • Raportează acest conținut
    • Vezi site-ul în Cititor
    • Administrează abonamente
    • Restrânge această bară
 

Încarc comentariile...