Partidul Social Democrat se află, din nou, într-un moment complicat, însă e departe de o criză de amploare, așa cum insistă unii dintre comentatorii care inundă zilnic posturile tv și portalurile de știri. PSD a traversat o criză de amploare în anul 1996, când practic s-a rupt o aripă din partid, care a format ApR, formațiune ce a dispărut la fel de spectaculos și discret, în același timp, cum a apărut. Mulți dintre cei care au alcătuit ApR au revenit la matcă, semn că mare ruptură nu a fost nici măcar atunci. Partidul Social Democrat s-a zguduit puternic nouă ani mai târziu, când, la Congresul din 2005, organizat după pierderea prezidențialelor de către Adrian Năstase, Ion Iliescu a fost înfrânt de Mircea Geoană. La vot! Imediat după eveniment, PSD a coborât în sondaje la un prag critic, undeva puțin peste 15%, însă la alegerile din 2008 a revenit fără probleme, consolidându-și poziția de cel mai mare și important partid din România. Eșecul lui Mircea Geoană din 2009 a antrenat, din nou, energiile negative din partid, însă PSD a rezistat, iar Congresul din 2010 l-a validat pe Victor Ponta ca președinte legitim și principal motor electoral al social-democraților. Formarea USL a fost o idee inspirată a lui Ponta, Crin Antonescu, fostul președinte al PNL și a altor lideri din cele două formațiuni, fapt care a generat succesul răsunător din 2012. Efectele politice ale construcției USL se simt astăzi în plan guvernamental, prin relansarea economiei, stabilitate socială, predictibilitate, etc. Din păcate pentru scena politică românescă, în prezent nu mai avem un partid liberal, vechiul PNL fiind anulat prin fuziunea cu PDL și ieșirea din grupul european ALDE. Dovadă stau și formulele viitoare privind guvernarea, care sunt centrate pe fosta echipa PDL din perioada mandatelor lui Emil Boc.

Pierderea, aproape inexplicabilă, a prezidențialelor de către Victor Ponta nu a avut aproape nici un efect negativ major în structura PSD, partidul demonstrând că se poate remonta aproape incredibil. Paradoxal, premierul și Cabinetul pe care încă îl conduce au guvernat coerent și au reușit să adopte măsuri istorice pentru România, cu efecte benefice pentru întreaga populație, dacă e să menționăm doar reducerea TVA.
Situația s-a complicat în mod real pentru Partidul Social Democrat după condamnarea fostului președinte executiv Liviu Dragnea în dosarul Referendumului (pentru cei care au uitat, atunci 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu) și după ce Victor Ponta a fost pus sub acuzare de DNA, pentru presupuse ilegalități comise în anul 2007. A urmat retragerea din funcția de președinte de partid al lui Victor Ponta și am ajuns în prezent, când urmează să se tranșeze interimatul pentru conducerea PSD.
Săptămâna viitoare, Comitetul Executiv Național al PSD va avea de ales între Rovana Plumb și Liviu Dragnea. Dacă liderii partidului dovedesc, așa cum s-a întâmplat în toți acești ani, înțelepciune și maturitate politică vor respecta votul, indiferent de câștigător. Iar în toamnă, PSD trebuie să se pregătească de Congres; partidul nu poate aborda anul dublu electoral 2016 cu o conducere interimară.
Am amintit momentele complicate prin care a trecut Partidul Social Democrat tocmai pentru a demonstra că în prezent nu există o criză reală, iar structurile teritoriale ale PSD sunt mai rezistente și ancorate în realitate decât își închipuie adversarii politici ai social-democraților și marea lor echipă de comentatori de birou, racordați la lumea virtuală…Și încă ceva, indiferent cât de puternică e propaganda împotriva PSD, măsurile pozitive luate de Guvernul Victor Ponta sunt realități pe care românii nu le vor uita atât de rapid.