România mea

Ibănești. Județul Mureș. România

Publicitate

Lăsați Biserica în pace!

Sărbătorile Pascale de anul acesta au adus un trist record în România. Niciodată, cred, bisericile nu au fost asaltate, la modul cel mai grotesc, de politicieni dornici să-și facă publicitate. Problema nu e că politicienii au mers la Biserică, ci că cei mai mulți dintre aceștia s-au plantat în coasta popilor care nu au mai contenit să le mulțumească pentru faptul că sprijină cultul ortodox. Enoriașii care au avut neșansa să asiste la astfel de mascarade cu siguranță au plecat acasă cu un gust amar. Nu e posibil ca un politician să fie obiectul unor laude deșănțate în noaptea de Înviere! Doar popii au procedat așa, pentru că preoții niciodată nu ar accepta ca un individ ce temporar ocupă o funcție publică să devină obiect de marketing bisericesc într-o zi de sfântă sărbătoare.

Eu am ales anul acesta să petrec Săptămâna Mare departe de lumea dezlănțuită și am ales mănăstiri mai degrabă izolate din țară. Astfel, am putut să mă bucur de momente frumoase, împreună cu familia, ajungând, la un moment dat ca în biserică să fie doar preotul, un grup de măicuțe și noi. Fără secretari de județ, fără parlamentari ipocriți, dar mai ales fără popi farisei…

Hristos a Înviat!

Învierea dragostei, șansa noastră…

Vinerea Mare

„Cu moartea pre moarte călcând…”

România de Paște

…

„A plouat patru ani, unsprezece luni şi două zile. Au fost perioade în care picura numai, şi toată lumea îşi îmbrăca hainele de sărbătoare şi lua un aer de convalescenţă pentru a sărbători înseninarea, însă foarte curând se obişnuiră să nu mai vadă în aceste pauze decât semnele unei nemiloase recrudescenţe…”
Un veac de singuratate. Gabriel Garcia Marquez

A plecat cel mai mare romancier al tuturor timpurilor…

Duminica Floriilor

„Intrarea in Ierusalim, sezand pe asin, mai indica si blandetea Imparatului vesnic al Imparatiei cerurilor. Nu forta, ci iubirea va caracteriza relatiile in acea Imparatie. Membrii ei vor fi nevinovati asemenea copiilor”.

Părintele Stăniloae

Răgaz…

Partidul să nu-i apere!

Ion Iliescu: “Justitia trebuie sa-si faca datoria, indiferent despre cine este vorba si partidul nu poate sa apere oameni care intra in conflict cu legea. Asta nu compromite partidul, ba din contra. Deci fiecare, indiferent de pozitia lui in partid sau in afara partidului, in acelasi timp este responsabil in fata legii si respectarii legilor, de aceea nu este nicio contradictie intre interesul de partid si respectarea legilor si institutiilor statului”.

Citiți știrea completă AICI.

Ce a spus, de fapt, Victor Ponta ?

Victor Ponta se retrage din politică – au anunțat, azi după prânz, toate portalurile de știri din țară. A urmat valul „Breaking News” pe tv și reacții din partea unor comentatori și politicieni. Unii l-au atacat, alții au opinat că premierul a obosit, cei mai inspirați au evitat să tragă concluzii. Gurile rele spun că diverși fruntași PSD de prin țară – mai mici sau mai mari – s-au grăbit să dea telefoane, cei mai mulți în încercarea de a se poziționa, de a vedea dacă cumva Victor Ponta chiar e decis să renunțe la politică, peste jumătate de an. Adevărul e că declarația președintelui Partidului Social Democrat e de natură să creeze asemenea stări și reacții, într-o țară isterizată de media și de actul politic.

Eu cred că premierul Victor Ponta a spus astăzi STOP, într-o formă indirectă. Vacarmul public de la noi face imposibilă orice dezbatere serioasă, pe marginea valorilor democratice, a protecției sociale și economice pe termen mediu și lung. E complicat să comunici în România, chiar dacă ești șeful Guvernului și al celui mai mare partid din țară. Așa că Victor Ponta a ales o schemă tactică, folosită în special în  presă, lansând un „cârlig”, menit să atragă atenția tuturor.

Victor Ponta conduce cel mai mare partid din țară, cu structuri, membri, simpatizanți, grupuri de sprijin. În același timp, PSD a ajuns și cel mai contestat partid și asta nu din cauza doctrinei sau a actului de guvernare. Nu! PSD este lovit din exterior din cauza celor care îl dinamitează din interior. Mă refer la diverși lideri locali, zonali, regionali, care împreună cu unii dintre parlamentari, consideră că Partidul Social Democrat este un vehicul pentru îmbogățirea lor rapidă, pentru fuga din fața justiției, pentru dezvoltarea unor rețele de influență economică puternice. Pe mulți dintre așa-numiții „baroni locali” îi interesează viitorul social-democrației românești cât o interesează pe doamna Elena Udrea. Pe de altă parte, PSD rămâne cel mai popular și votat partid, compus, în covârșitoare majoritate, din membri onești, sinceri, care niciodată nu au avut vreun beneficiu de pe urma apartenenței lor la PSD. Victor Ponta știe că profitorii din interiorul PSD reprezintă o minoritate absolută. Dacă vrea să conducă un partid modern, atunci singura șansă a premierului este modernizarea PSD. Dar și aici Victor Ponta are o dilemă sau problemă!? Modernizarea PSD nu poate fi făcută cu tineri politicieni care au aceleași metehne ca și bătrânii profitori. Ce diferență este între un baron bătrân și un „îmburghezit tânăr”, vorba fondatorului Ion Iliescu?

Victor Ponta vede că în jurul său nu mustește de competență. Puterea sa de muncă și energia pe care le pune la dispoziția Guvernului și a țării nu sunt atribute des întâlnite în cercul de tineri demnitari din PSD. Toți se dau prietenii lui Victor, dar prea puțini iau exemplul lui!

În aceste condiții, cred că președintele PSD a simțit nevoia să-i trezească la realitate, în primul rând, pe cei care acum beneficiază de statutul de demnitar PSD, fie că vorbim de miniștri, parlamentari, prefecți (chiar dacă oficial sunt apolitici), președinți din consilii județene. Vorbim de sute de persoane, la care se adaugă primarii partidului, directorii cu carnet PSD, etc.

Îmi asum riscul să afirm că în cazul în care Victor Ponta chiar s-ar retrage din politică, toți aceștia ar putea să devină „foști”, iar asta în timp record. De ce sunt atât de categoric? Pentru că în momentul de față PSD nu are o altă variantă de lider național, de premier, de candidat la funcția de președinte. Asta chiar nu o spun eu, ci este concluzia la care au ajuns liderii socialiști din Uniunea Europeană…Iar președintele Victor Ponta știe asta!

Vă propun să parcurgem, încă o dată, postarea premierului de pe facebook și vă las pe dumneavoastră să comentați:

„In urma cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Nastase m-a numit in functia de Sef al Corpului de Control al Guvernului! Si atunci m-am gandit cu regret, dar si cu mandrie, la cariera mea anterioara de magistrat, dar asa am crezut ca pot sa fac mai mult din ce mi-am propus in viata.” a scris premierul pe pagina sa de Facebook.
„Am incercat in toata aceasta perioada sa folosesc pozitiile publice ocupate (secretar de stat, ministru, deputat, Prim-Ministru) pentru a schimba in bine tara in care eu si familia mea ne-am nascut si in care o sa traim tot timpul, cu bune si cu rele.

Cred ca acest an este cel mai greu dintre toti anii de pana acum (plin de abuzuri, persecutii politice, calomnii, nedreptati, tradari si dezamagiri) – dar si miza sa este enorma!

Trebuie sa punem capat tranzitiei de la societatea comunista (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o tara europeana, cu oameni mai linistiti si mai demni, guvernati de valori si obiective comune, nu de frica de mascati si de linsajul public din partea unor jurnalisti fascisto-comunistoizi!

In noiembrie, dupa ce castigam aceasta ultima si vitala batalie, ma voi putea declara multumit de ce am realizat! Si atunci imi doresc sa las locul in politica altora, mai tineri si mai putin marcati de regimul oribil al ultimilor ani. Iar eu imi propun sa recuperez cat voi putea de mult din timpul pe care in ultimii 13 ani NU l-am dat familiei si celorlalte parti bune si frumoase din viata mea.”