O analiză serioasă a rezultatelor alegerilor locale din Timiș ar trebui să cuprindă și situația comunelor periurbane din jurul Timișoarei. Dezvoltarea localităților din apropierea municipiului, bugetele generoase, oportunitățile de afaceri sunt elemente de interes major pentru mai multe grupuri politice și de afaceri. Cum rămâne cu cetățenii din zona periurbană e o altă discuție. Actualul primar al Timișoarei a lansat, de multe ori, ideea înglobării comunelor periurbane în marele oraș, iar varianta aceasta de lucru nu e valabilă doar aici, ci și în alte municipii din țară. E previzibil că primarii noi ai PNL vor merge pe mâna șefului lor de partid și vor încuraja „topirea” administrativă a localităților lor în Timișoara, mai ales că orașul se tot extinde. Sigur că e nevoie de un referendum în fiecare unitate administrativ-teritorială, însă dacă încep demersurile concrete atunci există posibilitatea reală ca, peste câțiva ani, unele comune să dispară ca entități. Probabil că avocații acestui demers vor veni cu date, cifre, promisiuni, însă, la cum merg lucrurile în România, cetățenii din zona periurbană vor avea doar de pierdut dacă localitățile lor vor deveni parte a orașului: taxe mai mari, birocrație uriașă, etc. Mai mult, actualele formule de organizare, finanțare și atragere de fonduri europene și guvernamentale în cazul comunelor sunt mult mai suple și mai rapide. Timișoara are încă străzi fără asfalt, iar infrastructura stradală în multe cartiere arată ca după război. Dar cel mai grav aspect este legat de lipsa de viziune; în prezent nu există o strategie de dezvoltare clară, proiectele lansate în mandatul Ciuhandu s-au cam finalizat, iar echipa de la primărie duce lipsă de oameni capabili să imagineze, mai întâi, o dezvoltare coerentă. Dovadă în acest sens stă haosul din oraș, nebunia cu semaforizarea excesivă și multe altele.

Dincolo de aspectele tehnice, se impune o clarificare și în interiorul PSD Timiș pe problematica periurbană, pentru că există tot mai multe elemente care indică existența unor capete de pod peneliste în organizația județeană a Partidului Social Democrat. Contactele dese dintre primarul Robu și oameni din PSD Timiș care și-au asumat roluri diverse, în acești ani, pe zona periurbană ar trebui să le dea de gândit lui Sorin Grindeanu și Călin Dobra, cel care în acest moment a pierdut poziția de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, în urma protocolului cu UNPR și căruia îi revine sarcina dificilă de a propune măsuri concrete pentru eficientizarea activității filialei. În prezent, Dobra ocupă funcția de președinte executiv, iar după instalarea noilor structuri administrative e de presupus că se va ocupa serios de pregătirea alegerilor din toamnă. Dacă social-democrații vor mai tolera în structura de vârf persoane care, imediat după ședințele de partid, transmit în timp real toate informațiile cheie către adversarii politici e de presupus că eșecul din comune mari, precum Moșnița sau Ghiroda se va repeta…

PSD Timiș trebuie să respecte ceea ce a promis în campania electorală și anume că va fi orientat spre dezvoltarea fiecărei localități. Asta înseamnă că interesul cetățeanului e suveran și nu mai trebuie pus în discuție de diverși combinatori, trepăduși, care au doar agende făcute de sponsori sau grupuri nelegitime de interese. Iar evitarea înglobării comunelor periurbane în marele oraș ar trebui să reprezinte o prioritate. Primăria Timișoarei să rezolve mai întâi problema poluării produse de fabrica de anvelope și de alte unități economice din oraș, să se preocupe de asanarea zonei Kuncz, de curățenia elementară a orașului, etc. Încercarea de a pune mâna pe bugetele și oportunitățile locale la schimb cu o linie de transport în comun seamănă cu ceea ce făceau conchistadorii care au cucerit America de Sud: ofereau mărgele din sticlă colorată în schimbul aurului băștinașilor.

Anunțuri