Scriam ieri (într-un text poate cam lung) despre nevoia de schimbare în interiorul PSD. Nu spun „reformă”, pentru că termenul e deja obosit, după ce toate partidele din România se tot reformează, dar, în același timp, crește exponențial numărul politicienilor ce fac traseul spre DNA. Partidul Social Democrat e într-o poziție deloc comodă în acest zile, iar răbufnirile zilnice ale diverșilor lideri locali sau naționali nu fac altceva decât să amplifice efectele eșecului de la prezidențiale. Se poate lesne observa că toate grupurile de influență din PSD încearcă să ducă discuția acolo unde este mai convenabil, pentru fiecare în parte. Ce rezultă? Un cor aflat între lamentări și acuze. Pentru a nu trena această situație, cred că săptămâna viitoare, conducerea PSD ar trebui să ia câteva decizii clare, inclusiv să hotărască dacă partidul mai rămâne sau nu la guvernare. Personal, consider că doar în Opoziție totală social-democrații ar putea apăsa butonul de „Restart”. Potențialul PSD rămâne unul extrem de mare, cu condiția ca partidul să aibă puterea să renunțe rapid la liderii care nu au înțeles că legea trebuie să fie egală pentru toți și că o formațiune politică nu trebuie să devină scut pentru cei care doresc doar să-și consolideze puterea economică. Și încă ceva, esențial, puterea reală din partid trebuie să fie un element conectat cu realitatea din interiorul fiecărei organizații. Nu e suficient ca rațiunile de funcționare ale procesul de schimbare în bine să opereze strict în funcția de vârsta celor care trebuie să facă un pas înapoi, din motive de corupție, abuz de putere sau chiar decuplare de la realitate. Pentru un cetățean care crede în valorile social-democrate diferența dintre un politician bătrân corupt și unul tânăr „îmburghezit” nu există. Așa cum instanțele nu judecă în funcție de vechimea în partid, ci iau în considerare faptele de corupție, tot așa și forurile de decizie ale partidelor din România trebuie să procedeze. Dacă nu se va întâmpla așa, atunci nu vom vedea decât o cosmetizare a spațiului politic, un fel de reframing. Acest concept, însă, e funcțional doar în comunicarea politică și nu ar trebui utilizat în acțiunea de fond a partidelor.

Publicitate