Văd că s-a redeschis și dosarul „rapirii” jurnaliștilor români în Irak. Să ne reamintim ce spunea regretatul jurnalist timișorean Mile Cărpenișan, atunci (întâmplător) prezent la Bagdad:
„…In momentul in care s-a anuntat rapirea lor eu eram la Abu Ghraib, la puscarie, faceam niste materiale acolo si am cerut ajutorul unui convoi de la marina americana sa ajung in Bagdad. Asta a fost pe la doua dimineata, cand m-am dus direct la comandamentul Coalitiei. Acolo erau intre ei, erau oamenii care stiu tot ce misca.” In jurul Bagdadului sunt in permanenta patrule care verifica fiecare masina suspecta. In momentul in care s-a aflat de rapire – si americanii au aflat-o in timp real, pentru ca au informatori pe strada –, imediat s-a dat alarma si toate masinile au fost verificate. Era greu sa treaca cu patru persoane rapite, doi in portbagaj si o fata pe bancheta din spate(…)
Asteaptam sa vedem toti pe postul Al-Jazeera mascatii care incep sa urle ca i-au luat. Nu s-a intamplat asta, ci a aparut Omar Hayssam, care vorbea de un telefon primit de la rapitori care i-au cerut patru milioane. De la Bagdad auzind in direct declaratia asta, am spus: prea mult tambalau ca sa nu fie facatura. Dupa ce s-a terminat transmisia, s-a dat celebrul mesaj in limba araba pentru teroristi sa-i elibereze, in momentul acela oamenii cu care eram au conchis ca e vorba de o facatura. Nu stiam care e miza(…)
Partea cea mai interesantă, din declarațiile făcute de regretatul jurnalist este aici:
„…Si imediat dupa aceea a venit reactia din partea asa-zisilor teroristi. Ca si cum aici cineva se uita la televizor si le spunea ce sa faca. In momentul in care analistii discutau pozitia armelor, felul in care sunt imbracati teroristii, carpetele de pe perete au aparut poze fara carpete pe perete, cu pozitia armelor schimbata, cu un pic de haine schimbate… Era clar ca era influentat mersul lucrurilor din Romania. Era clar ca e circoteca. Aia, daca sunt teroristi, nu-si schimba bluza, ca spune nu stiu cine la televizor. Atunci ne-a socat cum apar in Romania la televizor parapsihologi, vrajitori, clarvazatori… La Bagdad se trateaza foarte serios problema. Aia se ocupa de ancheta, si noi de vrajitori. Bun, anchetatorii au luat caseta si au analizat fiecare cadru, fiecare sunet care putea trada pozitia rapitorilor in acel moment, locul unde se afla, cat mai multe detalii. Dupa aparitia pozelor a aparut o mare intrebare: unde e Munaf, de ce nu mai apare Munaf?”
Găsiți pe hotnews.ro materialul complet.
În zilele acelea, am discutat de mai multe ori telefonic cu Mile Cărpenișan, care era acolo împreună cu jurnalistul timișorean Dragoș Boța. Îmi amintesc că îmi spunea constant să nu credem ceea ce se difuzează pe televiziuni, pentru că ei sunt acolo și lucrurile arată puțin diferit. După ce a revenit în țară, am înțeles la ce se referea, pentru că a avut curajul să prezinte adevărul pe care el îl știa…Ne reamintim cu siguranță că întreaga țară a așteptat cu sufletul la gură „eliberarea” jurnaliștilor, că s-au organizat mitinguri de susținere, că a existat o celulă de criză la Cotroceni care s-a dovedit în final „salvatoare” în ochii unui popor antrenat deja cu revoluții televizate și mineriade organizate în momente cheie. Din punctul meu de vedere și „răpirea” asta a jurnaliștilor a fost o mineriadă mediatică…Aștept cu încredere să se facă ceva mai multă lumină în acest episod controversat de la începutul mandatului domnului Băsescu Traian. Mi se pare că tot acest caz prezintă mai mult interes pentru România decât scandalul cu terenurile de la Nana.