După recentul text semnat de dl Liiceanu încep să cred că, în alte vremuri, acest filosof cu editură (fosta Editură Politică a statului comunist, privatizată imediat după Revoluție!) ar fi putut lejer să legitimeze prin scris fapte reprobabile. Poate chiar abuzuri…
Să faci comentarii jignitoare la adresa situației materiale a unor semeni, să batjocorești doct expresia facială a unor oameni este mai mult decât penibil, pentru un personaj cu atâtea fițe și pretenții. Consider că e vorba chiar de o respingere directă a principiilor și valorilor creștine, la care filosoful cu mașină germană face recurs, pentru a-și legitima un text care ne arată cât de mici și meschini sunt de multe ori cei care pretind că reprezintă elita. Vă recomand un fragment dintr-o conferință care a rămas memorabilă, în special datorită replicii pe care doamna Herta Muller, deținătoare a Premiului Nobel pentru Literatură, i-a oferit-o domnului cu editură (fostă de stat). Dacă ar fi să preluăm/parafrazăm limbajul domnului filosof am putea spune că doamna Muller i-a cam „spart fața” sau gura, iar de atunci mi se pare că e cam „știrb”…
Virgilius Stanciulescu a spus:
Nu stiu textul recent, dar am urmarit inregistrarea din link si m-am distrat putin „intelectualiceste” vazand incercarea de a duce discutia intr-o zona care apoi s-a dovedit defavorabila. Discutia desigur civilizata, dar ascutita, se simte scrasnetul retinut al dnei care ar fi spus mai multe:-)
Sent from Yahoo Mail for iPad
viobota a spus:
Așa este, din punct de vedere nonverbal, doamna s-a lăsat „trădată”, iar expresiile domniei sale comunică exact ce a evitat să spună cu subiect și predicat. Fiind invitată de editura respectivă…evident că a păstrat o anumită distanță față de ceea ce cu siguranță dorea să afirme.
Tibi a spus:
Aștept un post referitor la declarațiile d-lui Vasile Dîncu despre PSD.