Mă întrebam, zilele trecute, de unde vine oare acest val de ură care străbate societatea românească? Nevroza pare să cuprindă întreaga țară, iar românii sunt prinși într-un vârtej dement care are o forță destructibilă greu de stăvilit. Pe micile ecrane se revarsă, zilnic, minute întregi de ură; e scandal între „vedetele” de carton din show-biz(sic!), circ între fotbaliștii fără performanțe, război total între politicieni, etc. Dacă marele vizionar Orwell anticipa în opera sa introducerea prin intermediul media a „minutului de ură”, necesar pentru manipularea cetățenilor, la noi se practică ziua de ură. În fiecare zi!

Scriam, la un moment dat, despre atacul televiziunilor împotriva oamenilor. Cred în continuare că nici un alt popor din Europa sau de pe alt continent nu ar rezista asaltului mediatic halucinant care este exercitat, zilnic, ceas de ceas, minut cu minut, la adresa cetățeanului român. Nu doar televiziunile agresează și modifică percepția despre viață a oamenilor, ci și posturile de radio. Cu mici excepții, dacă pornești radioul dimineața constați că realizatorul urlă (la propriu) în microfon, face tot soiul de remarci de tip autobază și apoi, invariabil, aruncă cu noroi în concurență sau în politicieni. De parcă aceștia din urmă – cu toate minusurile lor – au venit aici de pe altă planetă. Comportamentul românilor care fac politică nu diferă cu nimic de cel al românilor care doar comentează de pe margine.

Cum ieșim din această nebunie e greu de spus, atâta vreme cât reglementările de conținut nu se aplică, iar audio-vizualul românesc se zbate într-o mocirlă aproape imposibil de depășit.

 

Anunțuri