Articolele privind campania de prospecțiuni seismice din județul Timiș au stârnit o serie de reacții în special pe rețelele de socializare, inclusiv pe forumuri de profil din Germania. Subiectul a intrat și în jurnalele de știri ale televiziunilor centrale, generând îngrijorare în comunitățile care vor fi afectate. Așa cum am anunțat, revin și lansez șapte întrebări (simple) pentru reprezentanții Agenției Regionale de Mediu, Consiliului Județean Timiș, primăriilor din comunele periurbane:

1. Unde a fost promovat anunțul privind începerea lucrărilor de explorare a solului prin metoda prospecțiunii seismice, cu excepția site-ului companiei respective și a site-ului Agenției Regionale de Mediu, ținând cont de nevoia de informare a cetățenilor din comunele vizate?

2. De ce nu au fost organizate dezbateri publice în localitățile pentru care s-au primit avize, mai ales că vorbim despre cele mai mari -ca populație, întindere și număr de imobile – comune din județ ?

3. În ce țari europene se acordă avize pentru prospecțiuni seismice în localități aflate în zona unor mari aglomerări urbane, așa cum este la noi Timișoara?

4. Cum vor afecta aceste lucrări – testarea straturilor de sol prin explozii –  demersurile privind constituirea polului de creștere Timișoara ?

5. A fost evaluat impactul exploziilor controlate asupra faunei? Pe terenurile agricole din zona Timișoarei există o faună diversă: iepuri de câmp, porci mistreți, vulpi, căprioare, fazani, etc.

6. Au fost consultate și informate asociațiile de vânătoare care gestionează fondurile respective?

7. A fost analizat impactul asupra rezervației naturale de la Satchinez, aflată în imediata apropiere a localităților Dudeștii Noi și Becicherecu Mic, comune care vor intra în programul de prospecțiuni?

pasari-3(Pârâul Ier, în partea de nord a comunei Becicherecu Mic; păsările care trăiesc în rezervația de la Satchinez au pasaje în mlaștinile din zonă)
 

În final postez un fragment dintr-un articol publicat de cotidianul.ro, în urmă cu câteva zile:

„...Dintre tehnologiile folosite în ultima vreme pentru prospecţiunea solului – geo-chimică, magneto-telurică, seismică –ultima are cel mai mare potenţial distructiv, putând duce la rupturi ale solului, deturnarea izvoarelor de apă, contaminarea pânzei freatice, alunecări de teren, precum şi la slăbirea treptată a structurii de rezistenţă a clădirilor datorită undelor seismice create, care pot fi înregistrate la o distanţă de peste 10 km…” Citiți AICI articolul integral.

P.S. În context, vă recomand un reportaj semnat Cristian Șuțu.

Publicitate