E cumva tarziu să scriu despre Octavian Paler la cateva zile dupa trecerea sa în eternitate, avand în vedere că a fost prima personalitate pe care am intervievat-o în calitate de jurnalist. Conform principiului „despre morţi, numai de bine”, noi, romanii, lansăm un cor naţional de bocitoare de fiecare dată cand un om remarcabil dispare, chiar dacă tot noi îl înjurăm copios în timpul vieţii. Deşi nu mă număr printre cei care l-au vorbit de rău pe Octavian Paler nici nu pot să spun că am fost un admirator constant, cel puţin pană în 2005. De atunci, prin intermediul emisiunii săptămanale difuzate de Antena 3, am intrat în contact cu scriitorul Paler, desigur în postura sa de analist al vieţii politice autohtone. Ceea ce a reuşit Paler în acele emisiuni este cu adevărat remarcabil, pentru că a folosi un mediu abject, aşa cum este mediul politic romanesc, pentru a face literatură este un lucru remarcabil.
Revenind…se întampla prin 1996, cand Octavian Paler şi-a lansat la Timişoara cel mai recent volum. Fiind nou în branşă, m-am ghidat după spiritul turmei şi am stat cumva în afara evenimentului propriu-zis, fără să am răbdarea să asist la speech-urile de rigoare. Nu am pierdut nimic, pentru că limbajul de lemn al „lansatorilor” de cărţi profesionişti din Timişoara nu m-ar fi impresionat nici măcar atunci. Totuşi, ceva interesant s-a petrecut după lansare. Scriitorul a ieşit din librărie (locaţia era Cetatea Bastionului) şi s-a îndreptat spre mine. Atunci, fără să stau prea mult pe ganduri, am pornit reportofonul (nu erau digitale la mijlocul anilor 90) şi i-am adresat o întrebare, mai mult din reflex…Probabil că era o întrebare prea puţin elaborată, însă maestrul mi-a răspuns cu o amabilitate ce m-a impresionat. Am realizat un material radiofonic foarte bun. Nefiind o realizare ieşită din comun nu aş fi evocat-o pe acest blog, însă întamplarea face că mi-am amintit de primul meu interviu cu cateva ore înaintea morţii lui Octavian Paler, într-o discuţie purtată cu doi colegi. Seara, cand am ajuns acasă, unul dintre ei m-a sunat şi mi-a spus: „Chiar azi am vorbit despre el…”
VIOREL BOTA 11 mai 2007
